Cât de liberă vrea și poate să fie presa din România

Într-o mare de fake news, manipulări și dezinformări, publicul are dreptul la informație relevantă și adevăr. Un comentariu semnat de Dan Tăpălagă (G4Media.ro) pentru Deutsche Welle, de Ziua mondială a libertății presei.

Stăm mai bine decât Ungaria, Bulgaria, Serbia sau alte țări din Balcani, mai mogulizate și cu presă chiar și mai controlată decât în România. Dar peisajul media românesc arată mai prost decât în Vestul Europei. Ar fi incorect să vorbim despre presa românească în general, corect este să particularizăm. Există televiziuni, posturi de radio sau site-uri de știri care își bat joc de meserie și de reguli (Antena 3, România TV, dcnews.ro, luju.ro), dar din fericire avem încă redacții și jurnaliști care oferă conținut de calitate (Digi24, ProTV, HotNews.ro, Europa FM).

Îngrijorătoare față de alți ani sunt tentativele de intimidare și control a ziariștilor independenți, încercarea puterii de a reduce la tăcere vocile critice. Amintesc aici controalele fiscului la HotNews.ro și Rise Project după ce aceste două redacții au publicat o serie de investigații despre afacerile familiei Dragnea (Brazilia, Belina, ferma de porci) și legăturile ei cu Tel Drum.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Aceste controale dirijate politic au fost menite să descurajeze orice alte investigații vizând afacerile liderului PSD. Intenția de a sancționa defăimarea țării reprezintă de asemenea motiv de îngrijorare, deoarece ar putea îngrădi drastic libertatea de exprimare prin aplicarea unor pedepse arbitrare.

O altă problemă majoră rămâne politizarea și ineficiența instituției menite să sancționeze derapajele din audio-vizual. Prin pasivitatea sa, CNA-ul încurajează comportamentele abuzive ale unor televiziuni, care distorsionează grav actul jurnalistic.

Dincolo de atmosfera politică ostilă, de fenomenul mogulizării, de cenzură și autocenzură, rămâne conștiința fiecărui jurnalist în parte. Azi nu ne mai putem plânge, cu Facebook și rețelele sociale la îndemână. Ele ne oferă un spațiu de exprimare alternativ, dificil de cenzurat. Nimeni nu ne poate opri să spunem ce gândim, orice s-ar întâmpla.

Prin urmare, jurnaliștii își iau peste tot atâta libertate câtă vor. Uneori, ei plătesc un preț mare pentru acestă libertate. Avem, din păcate, cel puțin două exemple chiar din Europa de jurnaliști asasinați pentru curajul de a căuta adevărul cu orice preț. Jurnalistul slovac Ján Kuciak si jurnalista malteză Daphne Caruana Galizia au fost asasinați din cauza investigațiilor lor. S-a întamplat recent, în două state europene, nu în țări aflate în război.

Aceste acte odioase de suprimare a libertății de exprimare prin asasinat trebuie să ne dea și mai mult curaj. Oricât ar fi de dificil sau de riscant, în numele interesului public, avem obligația să o luăm mereu de la capăt. Într-o mare de fake news, manipulări și dezinformări, publicul are dreptul la informație relevantă și adevăr.

Notă: Textul a apărut inițial pe pagina postului de radio Deutsche Welle