Miniștrii de externe și cei ai afacerilor europene din Uniunea Europeană au discutat cu omologul lor polonez Jacek Czaputowicz situația justiției în Polonia, statul de drept și libertatea presei. Întâlnirea de marți este fără precedent. Niciodată o țară din UE nu a fost discutată în felul acesta, ca amenințând acasă existența statului de drept.
Comisia Europeană a lansat încă din 2016 o procedură împotriva Poloniei, inițial în legătură cu modul în care au fost reformate curtea constituțională și radioteleviziunea publică, modificări criticate drept contrare principiilor fundamentale ale domniei legii în Uniunea Europeană.
Printre prevederile criticate se numără de pildă faptul că partidul la putere, Partidul Lege și Justiție (PiS) dorește ca ministrul justiției să poată numi și concedia judecătorii. Polonia riscă, teoretic, să fie pusă sub supraveghere și să i se suprime dreptul la vot în anumite ocazii, în instituțiile europene, conform unor noi reguli adoptate în urma unei alte derive autoritare, ca a lui Viktor Orban în Ungaria.
Polonia a primit de altfel sprijinul explicit al premierului maghiar Viktor Orban, care a anunțat că se opune oricărei sancțiuni împotriva guvernului de la Varșovia. Tensiunile au crescut primejdios în ultimii doi ani, ajungându-se la mesaje foarte dure din partea guvernului polonez, în special împotriva Germaniei, țara care sprijină cel mai mult ideea unor sancțiuni. Unii oficiali polonezi au ajuns chiar până la a aminti trecutul nazist al Germaniei și invadarea Poloniei de către Hitler.
Fără să fi fost un factor determinant, mai rămâne și faptul că pedepsirea Poloniei îl pune într-o situație foarte delicată pe președintele Consiliului European, Donald Tusk. Tusk, care e veriga de legătură între instituțiile europene și capitalele țărilor membre, este un fost premier polonez și un adversar personal al lui Jarosław Kaczyński, șeful partidului Dreptate și Justiție aflat la putere. Măsuri prea aspre luate în grabă împotriva Poloniei riscă să-l facă pe Donald Tusk un om dușmănit în țara lui de origine, iar prin el să se ajungă la o atitudine anti-europeană și mai mare în Polonia.
Unii oficiali polonezi au ajuns chiar până la a aminti trecutul nazist al Germaniei și invadarea Poloniei de către Hitler.
Comisia Europeană a tot câștigat timp scriind guvernului de la Varșovia și cerându-i să dea explicații în scris și, de asemenea, anunțând că așteaptă opinia Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei. Acea opinie a venit și este foarte critică la adresa guvernului de la Varșovia. Dată fiind criza refugiaților, care devine permanentă, și continuarea crizei economice, Comisia Europeană n-ar fi dorit să-și înstrăineze guvernul celei mari mari țări est-europene, Polonia, a cărei cooperare este esențială în relațiile cu Rusia.
Adăugând la asta deriva autoritară din Ungaria lui Viktor Orban și faptul că în România partidul aflat la putere (PSD) caută de asemenea să controleze justiția, asta arată ce fragile rămân democrațiile est-europene la aproape trei decenii de la căderea comunismului.
